esteziometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESTEZIOMETRÍE, esteziometrii, s. f. (Metodă de) măsurare a sensibilității tactile prin stabilirea distanței minime la care vârfurile esteziometrului, aplicate pe piele, determină două senzații distincte. [
Pr.:
-zi-o-] – Din
fr. esthésiométrie.esteziometrie (Dicționar de neologisme, 1986)ESTEZIOMETRÍE s.f. Metodă de măsurare a sensibilității tactile cu ajutorul esteziometrului. [Gen.
-iei. / < fr.
esthésiométrie].
esteziometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ESTEZIOMETRÍE s. f. metodă de măsurare a sensibilității tactile cu ajutorul esteziometrului. (< fr.
esthésiomètre)
esteziometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)esteziometríe (-zi-o-me-tri-) s. f.,
art. esteziometría, g.-d. art. esteziometríei; pl. esteziometríi, art. esteziometríileesteziometrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESTEZIOMETRÍE, esteziometrii, s. f. (Metodă de) măsurare a sensibilității tactile prin stabilirea distanței minime la care vârfurile esteziometrului, aplicate pe piele, determină două senzații distincte. [
Pr.:
-zi-o-] — Din
fr. esthésiométrie.