escapadă - explicat in DEX

escapadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ESCAPÁDĂ, escapade, s. f. Ieșire, uneori nepermisă și ascunsă, de scurtă durată, cu scopul de a petrece; aventură; petrecere organizată cu acest prilej. – Din fr. escapade.

escapadă (Dicționar de neologisme, 1986)
ESCAPÁDĂ s.f. Ieșire pe furiș, nepermisă, de obicei de scurtă durată, pentru distracții. ♦ Aventură. [< fr. escapade].

escapadă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ESCAPÁDĂ s. f. ieșire pe furiș, nepermisă, de scurtă durată, pentru distracții; aventură; petrecere organizată cu această ocazie. (< fr. escapade)

escapadă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*escapádă f., pl. e (fr. escapade, d. it. scappata, d. scappare, a scăpa). Abatere de la datorie cu scopu de a petrece.

escapadă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
escapádă s. f., g.-d. art. escapádei; pl. escapáde

escapadă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
escapadă f. lipsire spre a petrece, ștrengărie.

escapadă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ESCAPÁDĂ, escapade, s. f. Ieșire, uneori nepermisă și ascunsă, de scurtă durată, cu scopul de a petrece; aventură; petrecere organizată cu acest prilej. — Din fr. escapade.