escamotaj (Dicționar de neologisme, 1986)
ESCAMOTÁJ s.n. Faptul de a escamota; escamotare. ♦ Acrobație nautică făcută cu caiacul, constând într-o întoarcere înapoi cu ambarcația și o revenire. [< fr. escamotage].
escamotaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ESCAMOTÁJ s. n. 1. escamotare. 2. acrobație nautică cu caiacul, într-o întoarcere cu ambarcația și o revenire. (< fr. escamotage)