escală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESCÁLĂ, escale, s. f. Oprire prevăzută în itinerarul unui vapor sau al unui avion pentru aprovizionare, pentru debarcarea sau îmbarcarea pasagerilor etc. ♦ Localitate de oprire în cursul unei călătorii cu vaporul sau cu avionul. – Din
fr. escale.escală (Dicționar de neologisme, 1986)ESCÁLĂ s.f. Loc de oprire a unei nave sau a unui avion pentru aprovizionare, pentru încărcare și descărcare de mărfuri, pentru debarcare sau îmbarcare de pasageri etc.; (
p. ext.) oprire. [< fr.
escale].
escală (Marele dicționar de neologisme, 2000)ESCÁLĂ s. f. staționare temporară a unei (aero)nave pentru aprovizionare, control, reparație, pentru debarcarea sau îmbarcarea călătorilor etc.; (p. ext.) oprire. ◊ port, localitate unde se face această oprire. (< fr.
escale)
escală (Dicționaru limbii românești, 1939)*escálă f., pl.
e (fr.
escale, d. it.
scala, scară, debarcader, șchele. V.
scală). Loc de odihnă, de debarcare orĭ de aprovizionare p. corăbiĭ saŭ aeroplane:
Suez-u, Singapur-u și Saĭgonu-u îs cele maĭ importante escale din Eŭropa spre extremu Orient. A face escală, a se opri din drum.
escală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)escálă s. f.,
g.-d. art. escálei; pl. escáleescală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESCÁLĂ, escale, s. f. Oprire prevăzută în itinerarul unui vapor sau al unui avion pentru aprovizionare, pentru debarcarea sau îmbarcarea pasagerilor etc. ♦ Localitate de oprire în cursul unei călătorii cu vaporul sau cu avionul. — Din
fr. escale.