erupție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERÚPȚIE, erupții, s. f. 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc;
p. gener. țâșnire, izbucnire.
2. Apariția unor pete, a unor bășicuțe, plăci, pustule etc. pe piele sau pe mucoase, constituind simptomul unor boli (contagioase); (
concr.) totalitatea acestor pete, plăci, pustule etc. apărute [
Var.:
erupțiúne s. f.] – Din
fr. éruption, lat. eruptio, -onis.erupție (Dicționar de neologisme, 1986)ERÚPȚIE s.f. 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc.; erupere, țâșnire, izbucnire. ◊
Erupție vulcanică = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei și de revărsarea ei sub formă de lavă; vulcanism.
2. Erupție solară = creștere bruscă a strălucirii unei regiuni a cromosferei.
3. Apariție pe piele a unor pete roșii sau a unor bășicuțe în cazul unor boli. [Gen.
-iei, var.
erupțiune s.f. / cf. fr.
éruption].
erupție (Marele dicționar de neologisme, 2000)ERÚPȚIE s. f. 1. ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc. ♦ ~ vulcanică = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei și de revărsarea ei sub formă de lavă; vulcanism. 2. ~ solară = creștere bruscă a strălucirii unei regiuni a cromosferei. 3. apariție pe piele a unor pete roșii sau a unor bășicuțe în cazul unor boli. (< fr.
éruption, lat.
eruptio)
erupție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)erúpție (țâșnire, izbucnire)
(-ți-e) s. f.,
art. erúpția (-ți-a), g.-d. art. erúpției; pl. erúpții, art. erúpțiile (-ți-i-)erupție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERÚPȚIE, erupții, s. f. 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc.;
p. gener. țâșnire, izbucnire.
2. Apariția unor pete, a unor bășicuțe, plăci, pustule etc. pe piele sau pe mucoase, constituind simptomul unor boli (contagioase); (
concr.) totalitatea acestor pete, plăci, pustule etc. apărute. [
Var.:
erupțiune s. f.] — Din
fr. éruption, lat. eruptio, -onis.