eronat - explicat in DEX

eronat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ERONÁT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat, incorect (1). – Din fr. erroné.

eronat (Dicționar de neologisme, 1986)
ERONÁT, -Ă adj. Greșit, inexact. [Cf. fr. erroné].

eronat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ERONÁT, -Ă adj. greșit, inexact. (< fr. erroné)

eronat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*eronát, -ă adj. (cuv. greșit format d. fr. erroné, it. erróneo, d. lat. erróneus, vagabond. Cp. cu cutanat). Barb. Greșit, cu erorĭ: propozițiune eronată.

eronat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
eronát adj. m., pl. eronáți; f. eronátă, pl. eronáte

eronat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
eronat a. ce conține erori, greșit.

eronat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ERONÁT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat, incorect (1). — Din fr. erroné.