eroicomic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EROICÓMIC, -Ă, eroicomici, -ce, adj. Care este în același timp eroic și comic. ◊
Poem eroicomic = gen de poem epic care tratează un subiect comic în forma unei epopei. [
Pr.:
-ro-i-] – Din
fr. héroï-comique.eroicomic (Dicționar de neologisme, 1986)EROICÓMIC, -Ă adj. Care este în același timp eroic și comic. ◊
Poem eroicomic = poem-epopee care are un subiect comic. [Cf. fr.
heroï-comique].
eroicomic (Marele dicționar de neologisme, 2000)EROICÓMIC, -Ă adj. care este în același timp eroic și comic. ♦ poem ~ = poem-epopee care are un subiect comic. (< fr.
héroï-comique, lat.
heroicus)
eroicomic (Dicționaru limbii românești, 1939)*eroi-cómic, -ă adj. Eroic și comic:
poemă eroi-comică.eroicomic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eroicómic (-ro-i-) adj. m.,
pl. eroicómici; f. eroicómică, pl. eroicómiceeroicomic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)eroi-comic a. jumătate eroic și jumătate comic:
genul eroi-comic.eroicomic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EROICÓMIC, -Ă, eroicomici, -ce, adj. Care este în același timp eroic și comic. ◊
Poem eroicomic = gen de poem epic care tratează un subiect comic în forma unei epopei. [
Pr.:
-ro-i-] — Din
fr. héroï-comique.