epopeic - explicat in DEX

epopeic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPOPÉIC, -Ă, epopeici, -ce, adj. Referitor la epopee, care are caracter de epopee. [Pr.: -pe-ic] – Din it. epopeico.

epopeic (Dicționar de neologisme, 1986)
EPOPÉIC, -Ă adj. Referitor la epopee, cu caracter de epopee. [Pron. -pe-ic. / < epopee + -ic].

epopeic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPOPÉIC, -Ă adj. de epopee. (< it. epopeico)

epopeic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epopéic (-pe-ic) adj. m., pl. epopéici; f. epopéică, pl. epopéice

epopeic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPOPÉIC, -Ă, epopeici, -ce, adj. Referitor la epopee, care are caracter de epopee. [Pr.: -pe-ic] — Din it. epopeico.