epitropie - explicat in DEX

epitropie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPITROPÍE, epitropii, s. f. 1. Tutelă. ♦ Îngrijire. 2. Reg. Consiliu de epitropi (2); instituție condusă de un consiliu de epitropi; eforie. 3. Funcția de epitrop. – Epitrop + suf. -ie.

epitropie (Dicționaru limbii românești, 1939)
epitropíe f. (ngr. și vgr. epitropía). Funcțiunea de epitrop. Consiliu epitropilor. Localu (bĭurou) epitropilor: epitropia spitaluluĭ Sfîntuluĭ Spiridon din Ĭașĭ.

epitropie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epitropíe (-pi-tro-) s. f., art. epitropía, g.-d. art. epitropíei; pl. epitropíi, art. epitropíile

epitropie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
epitropie f. 1. tutelă, curatelă; 2. administrațiunea averii unei biserici sau mânăstiri.

epitropie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPITROPÍE, epitropii, s. f. 1. Tutelă. ♦ Îngrijire. 2. (Reg.) Consiliu de epitropi (2); instituție condusă de un consiliu de epitropi; eforie. 3. Funcția de epitrop. — Epitrop + suf. -ie.