epentetic - explicat in DEX

epentetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPENTÉTIC, -Ă, epentetici, -ce, adj. (Despre sunete, forme lexicale) Apărut prin epenteză. – Din fr. épenthétique.

epentetic (Dicționar de neologisme, 1986)
EPENTÉTIC, -Ă adj. (Despre sunete) Care a apărut prin epenteză. [Cf. fr. épenthétique, gr. epenthetikos].

epentetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPENTÉTIC, -Ă adj. (despre sunete) apărut prin epenteză. (< fr. épenthétique)

epentetic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*epentétic, -ă adj. (vgr. epenthetik’os). Adăugat pin [!] epenteză.

epentetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epentétic adj. m., pl. epentétici; f. epentétică, pl. epentétice

epentetic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
epentetic a. adaos prin epenteză.

epentetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPENTÉTIC, -Ă, epentetici, -ce, adj. (Despre sunete, forme lexicale) Apărut prin epenteză. — Din fr. épenthétique.