entuziasma - explicat in DEX

entuziasma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ENTUZIASMÁ, entuziasmez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) însufleți, a (se) înflăcăra, [Pr.: -zi-as-] – Din fr. enthousiasmer.

entuziasma (Dicționar de neologisme, 1986)
ENTUZIASMÁ vb. I. tr., refl. A (se) însufleți, a (se) înflăcăra, a fi sau a face pe cineva să fie cuprins de entuziasm. [Cf. fr. enthousiasmer, it. entusiasmare].

entuziasma (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ENTUZIASMÁ vb. tr., refl. a (se) însufleți, a (se) înflăcăra. (< fr. enthousiasmer)

entuziasma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
entuziasmá (a ~) (-zi-as-) vb., ind. prez. 3 entuziasmeáză

entuziasmà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
entuziasmà v. a inspira entuziasm, a transporta de admirațiune.

entuziasma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ENTUZIASMÁ, entuziasmez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) însufleți, a (se) înflăcăra. [Pr.: -zi-as-] — Din fr. enthousiasmer.