enervare - explicat in DEX

enervare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ENERVÁRE, enervări, s. f. Acțiunea de a (se) enerva și rezultatul ei; tensiune nervoasă caracterizată prin neliniște, nerăbdare, agitație, iritare, înfuriere. – V. enerva.

enervare (Dicționar de neologisme, 1986)
ENERVÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) enerva și rezultatul ei; iritare, înfuriere. 2. (Med.) Enervație. [< enerva].

enervare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
enerváre (iritare) s. f., g.-d. art. enervắrii; pl. enervắri

enervare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
enervare f. 1. Med. mare slăbiciune; 2. starea celui enervat.

enervare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ENERVÁRE, enervări, s. f. Acțiunea de a (se) enerva și rezultatul ei; tensiune nervoasă caracterizată prin neliniște, nerăbdare, agitație, iritare, înfuriere. — V. enerva.