encefalită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ENCEFALÍTĂ, encefalite, s. f. Boală cauzată de inflamarea acută sau cronică a encefalului. ◊
Encefalită letargică = boală contagioasă gravă, provocată de un virus transmis prin musca țețe și manifestată prin somnolență persistentă și progresivă; boala somnului. – Din
fr. encéphalite.encefalită (Dicționar de neologisme, 1986)ENCEFALÍTĂ s.f. (
Med.) Inflamație a encefalului. [< fr.
encéphalite].
encefalită (Marele dicționar de neologisme, 2000)ENCEFALÍTĂ s. f. inflamație a encefalului. (< fr.
encéphalite)
encefalită (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ENCEFALÍTĂ (‹
fr. {i}; {s}
gr. egkephalites „al creierului”)
s. f. Inflamație acută sau cronică a țesutului nervos cerebral. Este însoțită de febră, dureri de cap, paralizii, tulburări de cunoaștere etc. Se cunosc mai multe forme de encefalite, diferite ca patogenie, etiologie și evoluție (
e. bacteriană,
e. letargică,
e. tuberculoasă etc.).
encefalită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)encefalítă s. f.,
g.-d. art. encefalítei; pl. encefalíteencefalită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ENCEFALÍTĂ, encefalite, s. f. Boală cauzată de inflamarea acută sau cronică a encefalului. ◊
Encefalită letargică = boală contagioasă gravă, provocată de un virus transmis prin musca țețe și manifestată prin somnolență persistentă și progresivă; boala somnului. — Din
fr. encéphalite.