enarmonie - explicat in DEX

enarmonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ENARMONÍE, enarmonii, s. f. Egalitate a înălțimilor unor sunete muzicale care poartă denumiri, notații diferite. – Din fr. enharmonie.

enarmonie (Dicționar de neologisme, 1986)
ENARMONÍE s.f. (Muz.) Egalitatea înălțimilor unor sunete care poartă denumiri diferite. [Gen. -iei. / < fr. enharmonie].

enarmonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ENARMONÍE s. f. raport între două sunete muzicale care au aceeași înălțime, dar cu notații diferite. (< fr. enharmonie)

enarmonie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!enarmoníe (e-nar-/en-ar-) s. f., art. enarmonía, g.-d. art. enarmoníei; pl. enarmoníi, art. enarmoníile

enarmonie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ENARMONÍE, enarmonii, s. f. Raportul dintre sunete cu aceeași înălțime, dar cu notații diferite. — Din fr. enharmonie.