empirist - explicat in DEX

empirist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EMPIRÍST, -Ă, empiriști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de empirism. 2. S. m. și f. Adept al empirismului. – Din fr. empiriste.

empirist (Dicționar de neologisme, 1986)
EMPIRÍST, -Ă adj. Referitor la empirism. // s.m. și f. Adept, partizan al empirismului. [< fr. empiriste].

empirist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EMPIRÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al empirismului. (< fr. empiriste)

empirist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*empiríst, -ă s. (d. empirizm). Partizan al empirizmuluĭ, empiric.

empirist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
empiríst adj. m., s. m., pl. empiríști; adj. f., s. f. empirístă, pl. empiríste

empirist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
empirist m. partizan al empirismului.

empirist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EMPIRÍST, -Ă, empiriști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de empirism. 2. S. m. și f. Adept al empirismului. — Din fr. empiriste.