eminescian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EMINESCIÁN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [
Pr.:
-ci-an] –
Eminescu (
n. pr.) +
suf. -ian.eminescian (Dicționar de neologisme, 1986)EMINESCIÁN, -Ă adj. Propriu lui Eminescu; care imită (sau se referă la) creația lui Eminescu. [Pron.
-ci-an, pl.
-ieni, -iene. / <
Mihai Eminescu – cel mai mare poet român +
-ian].
eminescian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eminescián (-ci-an) adj. m.,
pl. eminesciéni (-ci-eni); f. eminesciánă, pl. eminesciéneeminescian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EMINESCIÁN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [
Pr.:
-ci-an] —
Eminescu (
n. pr.) +
suf. -ian.