electrodiagnostic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ELECTRODIAGNÓSTIC, electrodiagnostice, s. n. Metodă de diagnostic bazată pe excitabilitatea organismului la curenți electrici. [
Pr.:
-di-ag-] – Din
fr. électrodiagnostic.electrodiagnostic (Dicționar de neologisme, 1986)ELECTRODIAGNÓSTIC s.n. Diagnostic bazat pe excitabilitatea organismului la curenți electrici. [Pron.
-di-ag-. / < fr.
électrodiagnostic].
electrodiagnostic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ELECTRODIAGNÓSTIC s. n. diagnostic prin excitabilitatea organismului la curenți electrici. (< fr.
électrodiagnostic)
electrodiagnostic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)electrodiagnóstic (-di-ag-) s. n.,
pl. electrodiagnósticeelectrodiagnostic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ELECTRODIAGNÓSTIC, electrodiagnostice, s. n. Metodă de diagnostic bazată pe excitabilitatea organismului la curenți electrici. [
Pr.: -
di-ag-] — Din
fr. électrodiagnostic.