electrocutare - explicat in DEX

electrocutare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ELECTROCUTÁRE, electrocutări, s. f. Faptul de a (se) electrocuta; străbatere a unui organism viu de către un curent electric de intensitate capabilă să-i provoace o vătămare sau chiar moartea. – V. electrocuta.

electrocutare (Dicționar de neologisme, 1986)
ELECTROCUTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) electrocuta și rezultatul ei; electrocuțiune; electrotraumatism. [< electrocuta].

electrocutare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
electrocutáre s. f., g.-d. art. electrocutắrii; pl. electrocutắri

electrocutare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ELECTROCUTÁRE, electrocutări, s. f. Faptul de a (se) electrocuta; străbatere a unui organism viu de către un curent electric de intensitate capabilă să-i provoace o vătămare sau chiar moartea. — V. electrocuta.