elan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ELAN1, elani, s. m. Animal rumegător nordic din familia cervidelor, cu coarne mari, ramificate și lățite în formă de lopeți
(Alces alces) – Din
fr. élan.elan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ELÁN2, elanuri, s. n. 1. Însuflețire creatoare; avânt, entuziasm.
2. (Sport) Complex de mișcări și de procedee executate, în vederea efectuării unei sărituri sau a unei aruncări. – Din
fr. élan.elan (Dicționar de neologisme, 1986)ELÁN s.m. Animal rumegător din familia cerbilor, cu coarne bogate, care trăiește prin pădurile din nordul Europei, al Americii și al Asiei. [< fr.
élan].
elan (Dicționar de neologisme, 1986)ELÁN s.n. Avânt, însuflețire, entuziasm. ♦ Complex de mișcări și de procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau a unei aruncări. [< fr.
élan].
elan (Marele dicționar de neologisme, 2000)ELÁN1 s. m. mamifer erbivor din familia cervidelor, cu coarne ramificate, răspândit în nordul Europei, al Americii și Asiei. (< fr.
élan)
elan (Marele dicționar de neologisme, 2000)ELÁN2 s. n. avânt, însuflețire, entuziasm. ◊ (sport) complex de mișcări și de procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau aruncări. (< fr.
élan)
elan (Dicționaru limbii românești, 1939)1) elán m. (vsl.
ĭelenĭ, bg.
ĭelén, litv.
élnis, de unde și germ.
elen și fr.
élan. Tot de aicĭ vine și numele rîuluĭ
Elan, în Fălciŭ). Un fel de cerb cu coarne late care se maĭ află încă pin [!] nordu Eŭropeĭ și Americiĭ.
elan (Dicționaru limbii românești, 1939)*2) elán n., pl.
urĭ (fr.
élan, d.
e-lancer, a arunca cu forță. V.
lansez).
Barb. Avînt.
Fig. Pornire, transport.
elan (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ELÁN1 (‹
fr.)
s. m. Mamifer rumegător cu coarne ramificate și lățite (
Alces alces). Trăiește în N Eurasiei și al Americii de Nord. Este cel mai mare animal paricopitat din familia cervidelor (
c. 2,4 m și 450 kg greutate).
elan (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ELÁN2 (‹
fr.)
s. n. Avânt, însuflețire, entuziasm. ◊ (
FILOZ.)
E. vital = (la Bergson) Principiu dinamic, energie prezentă în toate formele de existență, determinând evoluția neîncetată a acestora. ♦ (SPORT) Complex de mișcări și procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau a unei aruncări (precedându-le).