egalare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EGALÁRE, egalări, s. f. Acțiunea de
a (se) egala. –
V. egala.egalare (Dicționar de neologisme, 1986)EGALÁRE s.f. Acțiunea de a egala și rezultatul ei. [<
egala].
egalare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)egaláre (egalizare)
s. f.,
g.-d. art. egalắrii; pl. egalắriegalare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EGALÁRE, egalări, s. f. Acțiunea de
a (se) egala. —
V. egala.