efervescent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EFERVESCÉNT, -Ă, efervescenți, -te, adj. (Despre lichide) Care dezvoltă cu putere gaze în cursul unei reacții chimice. ♦
Fig. Agitat, frământat; clocotitor. – Din
fr. effervescent, lat. effervescens, -ntis.efervescent (Dicționar de neologisme, 1986)EFERVESCÉNT, -Ă adj. 1. (
Despre lichide) Care dezvoltă gaze puternice în timpul unei reacții chimice.
2. (
Fig.) Clocotitor. [Pl.
-nți, -nte. / < fr.
effervescent, cf. lat.
effervescere – a clocoti].
efervescent (Marele dicționar de neologisme, 2000)EFERVESCÉNT, -Ă adj. 1. (despre lichide) care dezvoltă cu putere gaze în timpul unei reacții chimice. 2. (fig.) agitat, frământat, clocotitor. (< fr.
effervescent, lat.
effervescens)
efervescent (Dicționaru limbii românești, 1939)*efervescént, -ă adj. (lat.
effervéscens, – éntis, d.
effervéscere, a ferbe [!], a clocoti). Care clocotește.
efervescent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)efervescént adj. m.,
pl. efervescénți; f. efervescéntă, pl. efervescénteefervescent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EFERVESCÉNT, -Ă, efervescenți, -te, adj. (Despre lichide) Care dezvoltă cu putere gaze în cursul unei reacții chimice. ♦
Fig. Agitat, frământat; clocotitor. — Din
fr. effervescent, lat. effervescens, -ntis.