educativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EDUCATÍV, -Ă, educativi, -e, adj. Care aparține educației, privitor la educație, care contribuie la educația cuiva. – Din
fr. éducatif.educativ (Dicționar de neologisme, 1986)EDUCATÍV, -Ă adj. Care aparține educației, referitor la educație; care contribuie la educația cuiva; educațional. [Cf. fr.
éducatif].
educativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)EDUCATÍV, -Ă adj. (despre o acțiune, o influență care răspunde cerințelor educației; cu valoare formativă. (< fr.
éducatif)
educativ (Dicționaru limbii românești, 1939)*educatív, -ă adj. (d.
educat). Relativ la educațiune:
metodă educativă.educativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)educatív adj. m.,
pl. educatívi; f. educatívă, pl. educatíveeducativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EDUCATÍV, -Ă, educativi, -e, adj. Care aparține educației, privitor la educație, care contribuie la educația cuiva. — Din
fr. éducatif.