educabilitate - explicat in DEX

educabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EDUCABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi educabil. – Educabil + suf. -itate.

educabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)
EDUCABILITÁTE s.f. Posibilitatea de a fi educat. [Cf. fr. éducabilité].

educabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EDUCABILITÁTE s. f. posibilitatea de a fi educat. (< fr. éducabilité)

educabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*educabilitáte f. (d. educabil). Calitatea de a putea fi educat.

educabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
educabilitáte s. f., g.-d. art. educabilitắții

educabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EDUCABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi educabil. — Educabil + suf. -itate.