educabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EDUCÁBIL, -Ă, educabili, -e, adj. Care poate fi educat, receptiv la educație. – Din
fr. éducable.educabil (Dicționar de neologisme, 1986)EDUCÁBIL, -Ă adj. Care poate fi educat. [Cf. fr.
éducable].
educabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)EDUCÁBIL, -Ă adj. care poate fi educat. (< fr.
éducable)
educabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*educábil, -ă adj. (d.
educ; fr.
éducable). Care se poate educa.
educabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)educábil adj. m.,
pl. educábili; f. educábilă, pl. educábileeducabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EDUCÁBIL, -Ă, educabili, -e, adj. Care poate fi educat, receptiv la educație. — Din
fr. éducable.