ectopic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ECTÓPIC, -Ă, ectopici, -ce, adj. (
Med.; despre organe) Care are o poziție anormală. – Din
fr. ectopique.ectopic (Dicționar de neologisme, 1986)ECTÓPIC, -Ă adj. Care prezintă ectopie, care are o poziție anormală. [< fr.
ectopique].
ectopic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ECTÓPIC, -Ă adj. care prezintă ectopie. (< fr.
ectopique)
ectopic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ectópic adj. m.,
pl. ectópici; f. ectópică, pl. ectópiceectopic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ECTÓPIC, -Ă, ectopici, -ce, adj. (
Med.; despre organe) Care are o poziție anormală. — Din
fr. ectopique.