ecleziarh - explicat in DEX

ecleziarh (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ECLEZIÁRH, ecleziarhi, s. m. Cleric care are în grija sa rânduiala serviciului religios într-o biserică sau într-o mănăstire. [Pr.: -zi-arh] – Din fr. ecclésiarque.

ecleziarh (Dicționar de neologisme, 1986)
ECLEZIÁRH s.m. Cleric care are în grija sa rânduiala serviciului religios. [Pron. -zi-arh. / < fr. ecclésiarque].

ecleziarh (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ECLEZIÁRH s. m. cleric care are în grija sa rânduiala serviciului religios. (< fr. ecclésiarque)

ecleziarh (Dicționaru limbii românești, 1939)
ecleziárh, V. clisiarh.

ecleziarh (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ecleziárh (e-cle-zi-arh) s. m., pl. ecleziárhi

ecleziarh (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ecleziarh m. mai mare peste cântăreți sau paracliseri. [Gr. mod.].

ecleziarh (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ECLEZIÁRH, ecleziarhi, s. m. Cleric care are în grijă rânduiala serviciului religios într-o biserică sau într-o mănăstire. [Pr.: -zi-arh] — Din fr. ecclésiarque.