echilibrare - explicat in DEX

echilibrare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ECHILIBRÁRE, echilibrări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) echilibra și rezultatul ei; cumpănire. 2. (Tehn.) Anulare a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra pieselor unui sistem tehnic, din cauza mișcării accelerate a acestora; contrabalansare. 3. Atenuare a cuplajelor nedorite dintre circuitele unei linii de telecomunicații. – V. echilibra.

echilibrare (Dicționar de neologisme, 1986)
ECHILIBRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) echilibra; echilibraj. ♦ Anulare a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra pieselor unui sistem tehnic datorită mișcării accelerate a acestora. ♦ Reducere a cuplajelor nedorite dintre circuitele unei linii de telecomunicații. [< echilibra].

echilibrare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ECHILIBRÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) echilibra. 2. anulare a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra unui sistem tehnic cu mișcare periodică. 3. aducere a unui circuit sau a unei rețele electrice în starea caracterizată prin valoarea nulă a intensității curentului. 4. reducere a perturbațiilor nedorite din circuitele unei linii de telecomunicații, prin compensarea asimetriilor. (< echilibra)

echilibrare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
echilibráre (-li-bra-) s. f., g.-d. art. echilibrắrii; pl. echilibrắri

echilibrare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ECHILIBRÁRE, echilibrări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) echilibra și rezultatul ei; cumpănire. 2. (Tehn.) Eliminare sau reducere a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra pieselor unui sistem tehnic, din cauza mișcării accelerate a acestora; contrabalansare. 3. Atenuare a cuplajelor nedorite dintre circuitele unei linii de telecomunicații. — V. echilibra.