eșalon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EȘALÓN, eșaloane, s. n. 1. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unități militare, destinate să îndeplinească o misiune de luptă; parte a unei coloane militare aflate în marș.
2. Unitate de transport (tren, coloană de mașini etc.). – Din
fr. échelon.eșalon (Dicționar de neologisme, 1986)EȘALÓN s.n. 1. Element al unui dispozitiv de luptă sau de marș; unitate de transport.
2. (
Av.) Altitudine de zbor. [Pl.
-oane. / < fr.
échelon].
eșalon (Marele dicționar de neologisme, 2000)EȘALÓN s. n. 1. (mil.) element al unui dispozitiv de luptă sau de marș. ◊ treaptă ierarhică în organizarea (sub)unităților și marilor unități militare. 2. unitate de transport (tren, coloană de mașini etc.). (< fr.
échelon)
eșalon (Dicționaru limbii românești, 1939)*eșalón, V.
eșelon.eșalon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eșalón s. n.,
pl. eșaloáneeșalon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EȘALÓN, eșaloane, s. n. 1. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unități militare, destinate să îndeplinească o misiune de luptă; parte a unei coloane militare aflate în marș.
2. Unitate de transport (tren, coloană de mașini etc.). — Din
fr. échelon.