dăscălicesc(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DĂSCĂLICÉSC, -EÁSCĂ,dăscălicești, adj. (Rar) Dăscălesc. – Dascăl + suf. -icesc.
dăscălicesc(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) dăscălicésc (rar) adj. m., f. dăscăliceáscă; pl. m. și f. dăscălicéști
dăscălicesc(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DĂSCĂLICÉSC, -EÁSCĂ,dăscălicești, adj. (Rar) Dăscălesc. — Dascăl + suf. -icesc.