duză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÚZĂ, duze, s. f. (
Tehn.)
1. Ajutaj.
2. Filieră (pentru mătase). – Din
germ. Düse.duză (Dicționar de neologisme, 1986)DÚZĂ s.f. 1. Ajutaj. ♦ Piesă masivă de oțel, folosită pentru reducerea presiunii fluidului care erupe din sondă.
2. Piesă cu mai multe orificii prin care se trage mătasea în fire. [< germ.
Düse].
duză (Marele dicționar de neologisme, 2000)DÚZĂ s. f. 1. ajutaj. 2. piesă masivă de oțel, pentru reducerea presiunii fluidului care erupe dintr-o sondă. 3. filieră (2). (< germ.
Düse)
duză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dúză (ajutaj) [
u pron. și
ü]
s. f.,
g.-d. art. dúzei; pl. dúzeduză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DÚZĂ, duze, s. f. (
Tehn.)
1. Ajutaj.
2. Filieră (pentru mătase). — Din
germ. Düse.