duzină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊
Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [
Pl. și:
duzine] – Din
ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.