dupăit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DUPĂÍT s. n. (
Reg.) Faptul de
a dupăi; zgomot produs de cineva care merge cu pași apăsați; tropăit, dupăitură. –
V. dupăi.dupăit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dupăít (
reg.)
s. n.dupăit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DUPĂÍT s. n. (
Reg.) Faptul de
a dupăi; zgomot produs de cineva care merge cu pași apăsați; tropăit, dupăitură. —
V. dupăi.