duodenită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DUODENÍTĂ, duodenite, s. f. Inflamație a mucoasei care căptușește duodenul. [
Pr.:
du-o-] – Din
fr. duodénite.duodenită (Dicționar de neologisme, 1986)DUODENÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei duodenului. [< fr.
duodénite].
duodenită (Marele dicționar de neologisme, 2000)DUODENÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei duodenului. (< fr.
duodénite)
duodenită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)duodenítă (du-o-) s. f.,
g.-d. art. duodenítei; pl. duodeníteduodenită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DUODENÍTĂ, duodenite, s. f. Inflamație a mucoasei care căptușește duodenul. [
Pr.:
du-o-] – Din
fr. duodénite.