draibăr - explicat in DEX

draibăr (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DRÁIBĂR, draibăre, s. n. Burghiu de oțel pentru găurit lemnul. – Din germ. Treibbohrer.

draibăr (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
dráibăr (dráibăre), s. n. – Coarbă de dulgher. Germ. Treibbohrer (Scriban). Pare greșită legătura pe care o propunea Candrea, cu germ. Drillbohrer.

draibăr (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
draibăr, draibări s. m. (intl.) spărgător de mare clasă.

draĭbăr (Dicționaru limbii românești, 1939)
dráĭbăr n., pl. ere (germ. treib-bohrer). Un fel de sfredel numit și coarbă.

draibăr (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dráibăr (drai-) s. n., pl. dráibăre

draibăr (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DRÁIBĂR, draibăre, s. n. Burghiu de oțel pentru găurit lemnul. — Din germ. Treibbohrer.