draifus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DRÁIFUS, draifuse, s. n. Unealtă din fontă alcătuită din trei brațe, care servește ca suport interior în reparațiile de încălțăminte. – Din
germ. Dreifuss.draifus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dráifus (drai-) s. n.,
pl. dráifusedraifus (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DRÁIFUS, draifuse, s. n. Unealtă din fontă alcătuită din trei brațe, care servește ca suport interior în reparațiile de încălțăminte. — Din
germ. Dreifuss.