dosi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOSÍ, dosesc, vb. IV.
1. Tranz. și
refl. (
Pop. și
fam.) A (se) sustrage vederii altora; a (se) ascunde.
2. Tranz. (
Pop. și
fam.) A fura ceva (ascunzând).
3. Tranz. și
intranz. (
Înv.) A o lua la fugă; a fugi. – Din
dos.dosi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)dosi, dosesc I. v. t. 1. a ascunde
2. a fura
II. v. r. a se ascunde
dosi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dosí (a ~) (
pop.,
fam.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. dosésc, imperf. 3
sg. doseá; conj. prez. 3
să doseáscădosì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dosì v.
1. a da dosul, a fugi;
2. a șterpeli.
dosi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DOSÍ, dosesc, vb. IV.
1. Tranz. și
refl. (
Pop. și
fam.) A (se) sustrage vederii altora; a (se) ascunde.
2. Tranz. (
Pop. și
fam.) A fura ceva (ascunzând).
3. Tranz. și
intranz. (
Înv.) A o lua la fugă; a fugi. — Din
dos.