domnișoară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOMNIȘOÁRĂ, domnișoare, s. f. Termen de politețe pentru o fată (sau o femeie nemăritată); duduie. ◊
Domnișoară de onoare =
a) fată tânără care însoțește mireasa la cununie;
b) fată (din aristocrație) aflată în serviciul unei prințese, al unei regine etc. ♦ (
Fam.) Fiică. –
Doamnă +
suf. -ișoară.