docimazie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOCIMAZÍE, docimazii, s. f. Examen de laborator care urmărește să stabilească (în medicina judiciară) cauzele morții cuiva. – Din
fr. docimasie.docimazie (Dicționar de neologisme, 1986)DOCIMAZÍE s.f. 1. Cercetare care se făcea în vechea Atenă asupra cetățenilor care urmau să primească diferite funcții.
2. Cercetare a cauzelor unui deces prin probe speciale de laborator.
3. Disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri. [Gen.
-iei. / < fr.
docimasie, gr.
dokimasia].
docimazie (Marele dicționar de neologisme, 2000)DOCIMAZÍE s. f. 1. mod de verificare și selecționare a candidaților la magistraturi, oratorie etc. în Atena antică. 2. cercetare a cauzelor unui deces prin examinarea organelor după autopsie. 3. disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri; docimastică (II). (< fr.
docimasie, gr.
dokimasia)
docimazie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)docimazíe s. f.,
art. docimazía, g.-d. art. docimazíei; pl. docimazíi, art. docimazíiledocimazie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DOCIMAZÍE, docimazii, s. f. Examen de laborator prin care se stabilește (în medicina judiciară) starea unui organ în momentul morții. — Din
fr. docimasie.