divizionar - explicat in DEX

divizionar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIVIZIONÁR, -Ă, divizionari, -e, adj. 1. (În sintagma) Monedă divizionară = monedă măruntă de metal, reprezentând o fracțiune a unității bănești legale; p. gener. monedă de valoare mică; bani mărunți, mărunțiș. 2. Care ține de o divizie (1), privitor la o divizie. 3. Care are loc în cadrul unei divizii (2), care aparține unei divizii. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. divisionnaire.

divizionar (Dicționar de neologisme, 1986)
DIVIZIONÁR, -Ă adj. 1. Referitor la o împărțire, care presupune o împărțire. ◊ Monedă divizionară = monedă măruntă, reprezentând o fracțiune a unității monetare legale; bani mărunți. 2. Care aparține unei divizii. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. divisionnaire].

divizionar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIVIZIONÁR, -Ă I. adj. 1. referitor la o împărțire; care presupune o împărțire. ♦ monedă ~ă = monedă reprezentând o diviziune a unității monetare. 2. care aparține unei divizii (1). II. s. f. (sport) echipă care activează în una dintre divizii (2). (< fr. divisionnaire)

divizionar (Dicționaru limbii românești, 1939)
divizionár, -ă adj. (fr. divissionaire). De diviziune, al diviziuniĭ: inspector divizionar. S.m. General de divizie. S.f. Divizionară (adică clasă divizionară), clasă despărțiră dintr’alta în care eraŭ prea mulțĭ elevi.

divizionar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
divizionár (-zi-o-) adj. m., pl. divizionári; f. divizionáră, pl. divizionáre

divizionar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
divizionar a. privitor la o divizionară: profesor divizionar.

divizionar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIVIZIONÁR, -Ă, divizionari, -e, adj., s. f. 1. Adj. (În sintagma) Monedă divizionară = monedă reprezentând o fracțiune a unității monetare legale; p. gener. monedă de valoare mică; bani mărunți, mărunțiș. 2. Adj. Care ține de o divizie (1), privitor la o divizie. 3. Adj. Care are loc în cadrul unei divizii (2), care aparține unei divizii. 4. S. f. Echipă care activează una dintre divizii (2). [Pr.: -zi-o-] — Din fr. divisionnaire.