divizibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIVIZIBILITÁTE s. f. Însușirea de a putea fi divizat. ♦
Spec. Proprietatea a două numere întregi, a două polinoame etc. de a se împărți exact (fără rest) între ele. – Din
fr. divisibilité.divizibilitate (Dicționar de neologisme, 1986)DIVIZIBILITÁTE s.f. Calitatea de a fi divizibil; (
spec.) calitate a unui număr de a se putea împărți exact cu un alt număr. [Cf. fr.
divisibilité].
divizibilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)DIVIZIBILITÁTE s. f. calitatea de a fi divizibil. ◊ (mat.) proprietate a două numere întregi (sau polinoame) de a se împărți exact între ele. (< fr.
divisibilité)
divizibilitate (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DIVIZIBILITÁTE (‹
fr.)
s. f. Calitatea de a putea împărți, de a fi divizibil. ♦ (
MAT.) Proprietate a două numere întregi, a două polinoame etc. de a se împărți exact între ele (fără rest). ◊
Divizibilitatea obligațiilor = principiu de drept civil potrivit căruia drepturile de creanță și obligațiile corelative lor se divid de plin drept între creditori si/sau între debitori, atunci când aparțin / incumbă mai multor persoane sau când sunt dobândite în comun printr-o transmisiune cu titlu universal. Inconvenientele acestui principiu pot fi înlăturate de părți prin stipularea
solidarității sau a
indivizibilității.divizibilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)* divizibilitáte f. (d.
divizibil). Calitatea de a fi divizibil:
divizibilitatea unuĭ număr, a materiiĭ.divizibilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)divizibilitáte s. f.,
g.-d. art. divizibilitắțiidivizibilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)divizibilitate f. caracterul celui divizibil.
divizibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIVIZIBILITÁTE s. f. Însușirea de a putea fi divizat.
Spec. Proprietatea a două numere întregi, a două polinoame etc. de a se împărți exact (fără rest) între ele. — Din
fr. divisibilité.