diodă - explicat in DEX

diodă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIÓDĂ, diode, s. f. Element al unui circuit electric cu doi electrozi, care are o rezistență mică față de un sens de trecere a curentului electric și foarte mare față de sensul opus; tub electronic care are doi electrozi (dintre care unul emite electroni). ◊ Diodă tunel = diodă de construcție specială folosită ca amplificator și generator de oscilații. Diodă stabilizatoare de tensiune = diodă folosită ca element de referință în stabilizatoarele de tensiune și de curent. Diodă (electro)luminescentă = diodă cu proprietatea de a emite lumină atunci când este polarizată direct; led. [Pr.: di-o-] – Din fr. diode.

diodă (Dicționar de neologisme, 1986)
DIÓDĂ s.f. Tub electronic format din doi electrozi, dintre care unul este incandescent în timpul funcționării. [< fr. diode, cf. gr. di – cu doi + (electr)od].

diodă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIÓDĂ s. f. tub electronic cu doi electrozi, redresor de curent. (< fr. diode)

diodă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DIÓDĂ (‹ fr. {i}; {s} gr. diodos „trecere”) s. f. Element neliniar de circuit cu doi electrozi (anod și catod) care prezintă o rezistență mare la polarizarea inversă și o rezistență neglijabilă la polarizarea directă. ◊ D. semiconductoare = d. constituită din joncțiunea dintre un semiconductor cu conducție electronică (tip n) cu un semiconductor cu conducție de goluri (tip p). ◊ D. luminescentă = d. cu emisie luminoasă la trecerea curentului electric prin ea. Sin. LED. ◊ D. cu vid = tub electronic cu doi electrozi, situați într-o incintă cu vid înaintat. ◊ D. cu gaz = tub electronic cu doi electrozi, situați într-o incintă care conține gaz rarefiat.

diodă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
diódă (tub electronic) (di-o-) s. f., g.-d. art. diódei; pl. dióde

diodă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIÓDĂ, diode, s. f. Element al unui circuit electric cu doi electrozi, care are o rezistență mică față de un sens de trecere a curentului electric și foarte mare față de sensul opus; tub electronic care are doi electrozi (dintre care unul emite electroni). ◊ Diodă tunel = diodă de construcție specială folosită ca amplificator și generator de oscilații. Diodă stabilizatoare de tensiune = diodă folosită ca element de referință în stabilizatoarele de tensiune și de curent. Diodă (electro)luminescentă = diodă cu emisie luminoasă la trecerea curentului electric prin ea; led. [Pr.: di-o-] — Din fr. diode.