dicțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DICȚIÚNE, dicțiuni, s. f. Modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele. ♦ (În teatru, cinematograf etc.) Artă de a pronunța corect și clar un text. [
Pr.:
-ți-u-. –
Var.:
dícție s. f.] – Din
fr. diction, lat. dictio, -onis.