diadoh - explicat in DEX

diadoh (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIADÓH, diadohi, s. m. 1. Titlu purtat de generalii lui Alexandru Macedon care și-au împărțit imperiul după moartea acestuia; persoană care avea acest titlu. 2. Titlu purtat de prințul moștenitor al Greciei moderne; persoană având acest titlu. [Pr.: di-a-] – Din fr. diadoque, germ. Diadoche.

diadoh (Dicționar de neologisme, 1986)
DIADÓH s.m. 1. Nume dat generalilor care își disputau moștenirea tronului lui Alexandru cel Mare. 2. Moștenitor al tronului în Grecia modernă. [Pron. di-a-. / cf. fr. diadoque, gr. diadochos – succesor].

diadoh (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
diadóh (diadóhi), s. m. – Moștenitor, urmaș. – Mr. dhiadhoh. Gr. διάδοχος (Gáldi 169). Sec. XVIII. Astăzi se spune numai despre moștenitorul tronului Greciei. – Der. diadohie, s. f. (înv., moștenire, succeciune).

diadoh (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIADÓH s. m. 1. nume dat generalilor care își disputau moștenirea tronului lui Alexandru cel Mare. 2. moștenitor al tronului în Grecia modernă; epigon (1). (< fr. diadoque, gr. diadokhos)

diadoh (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
diadóh (di-a-) s. m., pl. diadóhi

diadoh (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
diadoh m. denumirea moștenitorului tronului în Grecia.

diadoh (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIADÓH, diadohi, s. m. 1. Titlu purtat de generalii lui Alexandru Macedon care și-au împărțit imperiul după moartea acestuia; persoană care avea acest titlu. 2. Titlu purtat de prințul moștenitor al Greciei moderne; persoană având acest titlu. [Pr.: di-a-] — Din fr. diadoque, germ. Diadoche.