dezesuare - explicat in DEX

dezeșua (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZEȘUÁ, dezeșuéz, vb. I. Tranz. A repune în stare de plutire o navă eșuată. [Pr.: -șu-a] – Din fr. déséschouer.

Alte cuvinte din DEX

DEZESUA DEZESPERANT DEZERTOR « »DEZESUAT DEZETANIZA DEZETATIZA

Dictionar Englez Roman | Dictionar Roman Englez | Dictionar Francez Roman | Dictionar Roman Francez | Dictionar German Roman | Dictionar Roman German
Dictionar Italian Roman Dictionar Roman Italian | Dictionar Spaniol Roman | Dictionar Roman Spaniol | Dictionar Olandez Roman | Dictionar Roman Olandez
Dictionar Rus Roman | Dictionar Roman Rus | Dictionar Turc Roman | Dictionar Roman Turc