dezasambla - explicat in DEX

dezasambla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZASAMBLÁ, dezasamblez, vb. I. Tranz. A desface un asamblaj de piese. – Din fr. désassembler.

dezasambla (Dicționar de neologisme, 1986)
DEZASAMBLÁ vb. I. tr. A demonta, a desface un ansamblu. [Cf. fr. désassembler].

dezasambla (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEZASAMBLÁ vb. tr. 1. (tehn.) a demonta, a desface un asamblaj de piese. 2. (inform.) a transpune invers un program de cod-mașină în mnemonicele limbajului de asamblare. (< fr. désassembler)

dezasambla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*dezasamblá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezasambleáză

dezasambla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEZASAMBLÁ, dezasamblez, vb. I. Tranz. A desface un asamblaj de piese. — Din fr. désassembler.