detronare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DETRONÁRE, detronări, s. f. Acțiunea de
a detrona. –
V. detrona.detronare (Dicționar de neologisme, 1986)DETRONÁRE s.f. Acțiunea de a detrona și rezultatul ei; alungare de la tron. [<
detrona].
detronare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)detronáre (de-tro-) s. f.,
g.-d. art. detronắrii; pl. detronắridetronare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DETRONÁRE, detronări, s. f. Acțiunea de
a detrona. —
V. detrona.