destupare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DESTUPÁRE,destupări, s. f. Acțiunea de a destupa și rezultatul ei. – V. destupa.
destupare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !destupáre s. f., g.-d. art. destupắrii; pl. destupắri
destupare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DESTUPÁRE,destupări, s. f. Acțiunea de a destupa și rezultatul ei. — V. destupa.