despărțitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESPĂRȚITÓR, -OÁRE, despărțitori, -oare, adj.,
s. n. 1. Adj. Care desparte.
2. S. n. (În sintagma)
Despărțitor de lan = organ al mașinilor agricole de recoltat destinat separării de restul lanului a plantelor care urmează a fi tăiate. –
Despărți +
suf. -tor.