depozitare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPOZITÁRE, depozitări, s. f. Acțiunea de
a depozita și rezultatul ei; înmagazinare, păstrare. –
V. depozita.depozitare (Dicționar de neologisme, 1986)DEPOZITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) depozita și rezultatul ei; înmagazinare; păstrare; depunere în depozit. [<
depozita].
depozitare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)depozitáre s. f.,
g.-d. art. depozitắrii; pl. depozitắridepozitare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPOZITÁRE, depozitări, s. f. Acțiunea de
a depozita și rezultatul ei; înmagazinare, păstrare. —
V. depozita.