deporta - explicat in DEX

deporta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEPORTÁ, deportéz, vb. I. Tranz. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare.

deporta (Dicționar de neologisme, 1986)
DEPORTÁ vb. I. tr. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca pedeapsă (mai ales din motive politice); a exila. [< fr. déporter, it., lat. deportare].

deporta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEPORTÁ vb. tr. a trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca pedeapsă; a exila. (< fr. déporter, lat. deportare)

deporta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deportá (a ~) vb., ind. prez. 3 deporteáză

deportà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
deportà v. a condamna la deportare.

deporta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEPORTÁ, deportez, vb. I. Tranz. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată, într-un lagăr de concentrare, ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. — Din fr. déporter, lat. deportare.